Nastere naturala, la Maternitatea Filantropia din Bucuresti, cu moasele si medicul de garda

Numele meu este Maria si vreau sa va relatez experienta mea, din 2019 octombrie, cand am nascut o fetita la Maternitatea Filantropia din Bucuresti. Am avut o sarcina usoara, am ajuns la 40 saptamani si 2 zile (chiar credeam ca nu o sa mai nasc vreodata :))).

Fix in aceasta zi eram programata fictiv (in caz ca ma apucau durerile sau mi se rupea apa puteam merge oricand la camera de garda) sa ajung la medicul care imi urmarea sarcina.

Am avut o noapte agitata deoarece bebelina era foarte activa si spre dimineata am avut usoare contracții neregulate. Am plecat catre programarea initiala, am fost monitorizata, contractiile deja disparusera si am hotarat sa ma intorc acasa, chiar am pornit in calatoria mea cu metroul, pentru ca ma simteam foarte bine.

Ajunsa acasa, dupa nici o ora au inceput contractiile dureroase si mai dese, dar tot neregulate. Am hotarat sa ii spun sotului ca trebuie sa ma intorc la spital. Ca a cam sosit momentul mult asteptat de a ma intalni cu bebelina.

Durerile se amplificau, erau din ce in ce mai dese, am fost preluata de un medic rezident de la camera de garda, care surprizaaa.. Imi pune ca nu voi naste prea curand, ca nu sunt dilatata deloc. Imi recomanda sa revin la spital daca ajung relativ repede sau sa raman internata, insa o sa cam am de asteptat in spital, ca ar trebui sa am contractii mai dese decat atunci. Sa fie cam la 3, 4 minute sau daca mi se rupe apa.

Hotarasc sa ma intorc acasa, stand relativ aproape de spital. In nici o ora durerile deveneau din ce in ce mai insuportabile si am hotarat sa ma intorc pentru a 3-a oara la spital, chiar sa ma si internez stiind ca acolo voi fi mai in siguranta.

Ajunsa acolo, un alt medic rezident ma preia si imi zice ca sunt dilatata 5 si raman internata. Am mers la garderoba, merg in sala de travaliu pentru monitorizare. Doctorul Safta care imi urmarise sarcina tocmai ce fusese de garda, deci urma sa nasc cu alt medic.

Eu ceream epidurala pentru ca durerile mi se pareau crunte, iar contractiile foarte dese, nici macar nu apucam sa am un moment de respiro intre ele (asa cum vazusem in filme saj pe internet :))).

Vine o alta doctora si aud vorbind cu moasele ca nu imi va face epidurala, ca nu are rost, ca sunt dilatata 8 spre 9 si imi rupe apa. Moasele foarte amabile si dragute imi dau gazul ilariant in speranta sa ma ajute un pic. Sincer, nu am simtit imbunatatiri. Cand. Dintr-o data simt nevoia sa imping, ca si cum ar fi un reflex al organismului.

Medicul cu care trebuia sa nasc era pregatit pentru o cezariana, insa moasa il striga si ii zice ca eu voi naste inainte de cezariana. Am impins de vreo 40 ori, medicul era foarte grabit. Si bebelina isi intalneste mamica. O micuta, de 2900 grame, 49 cm, care a venit pe lume intr-o zi de Luni, la ora 20.50. Cel mai tare moment din viata meaaa! Nu se poate explica in cuvinte!

Toate bune si frumoase pana cand medicul inceapa sa coasa, pentru ca nu mi s-a facut epiziotomie. A facut o anestezie, a cusut si imi zice ca este un loc unde nu prinde anestezia, atunci am zis ca mai bine nasteam inca o data, de 2 ori. Numai sa nu ma fi intalnit cu durerea aceea. Asta a fost cea mai urata parte pentru mine. Medicul spunea intr-una ca se grabeste, sa stau nemiscata, sa termine mai repede. Dar. Cum sa stai nemiscata in durerile alea? Eu efectiv muscam din pumn, de durere, ca sa nu urlu… A durat cam 10 minute acest chin.

Dupa aceeea, eram fericita ca am scapat de acele dureri, iar apoi in salon mi-a fost adusa fetita, o minune de copil. Acum… Dupa 1 an si jumatate aproape, am uitat de durerea respectiva, iar daca ar fi sa mai nasc din nou, as alege tot nasterea naturala! M-am refacut repede si a fost cel mai bine pentru fetita. Multumesc!

(Maria, Bucuresti)

Vrei sa fii notificat(a) cand se publica urmatoarea poveste de nastere similara? Aboneaza-te aici.

Data publicarii: Marți 23 Martie, 2021

Categorie: Nașterea Naturală

Etichete: Bucuresti | Spitalul Filantropia Bucuresti

Articole Similare