travelplanner.ro
mamici celebre C
Sfatul Spe4
Pentru inceput vreau sa povestesc un pic despre mine. Sunt o mamica in varsta de 29 ani (neimpliniti), sunt casatorita, am un sot minunat nu l-as da pe nimic in lumea asta, care este tatic - un tatic care inca de dinainte sa raman insarcinata in timp ce ne planificasem sa facem un bebe mi-a pus o intrebare capcana dar am si ras in acelasi timp:)) intrebarea era daca o sa fie un tata bun ce cred eu:)))

Bineinteles ca i-am si raspuns, desigur ca vei fi un tata bun pentru asta trebuie sa iti doresti sa fii pregatit sa ai un bebe, si da l-am linistit pot spune, pana in ziua cand am ramas insarcinata!

Dupa multe luni, ani, am ramas insarcinata iar dupa aflarea vestii bineinteles ca am plans de bucurie deoarece ne pierdusem orice speranta ca vom avea propriul nostru copil, trecand 2 ani in care ne-am tot chinuit.

Dar in final Dumnezeu ne-a binecuvantat, ne-a adus fericirea pe chipurile noastre, ale bunicilor a tuturor celor apropiati noua.

Era intr-o zi caniculara de vara - luna lui iulie in noaptea de 17-18 iulie cand la ora 3 si 10 in zori m-am trezit cu o usoara durere de burta. Acesta fiind semnul ca a venit momentul in care imi voi strange puiul in brate, cand imi voi intalni sufletelul rupt din mine, nici nu am cuvinte sa explic sentimentul acela.

M-am spalat, bagajele erau pregatite inca de dinainte cu tot ce este necesar pentru bebe si pentru mine, apoi am chemat-o pe mama mea la mine, deoarece sotul era cu serviciul in deplasare si nu aveam pe cine.

A venit mama la mine, i-am povestit ce mi se intampla iar la indrumarea ei ca mama am chemat salvarea, care a venit m-a luat si m-a dus la spital. Acolo ajunsa am intrat in camera de travaliu unde erau vreo 3 mamici care la randul lor trebuiau sa nasca.

Un pic emotionata, speriata in acelasi timp de ceea ce vedeam la celelalte mamici plangeau, tipau etc. Am zis in sinea mea cat de rau poate sa fie incat sa plangi si sa faci asa:))

Optimista eu! Durerile mi se accentuau din ce in ce mai tare pana am ajuns in momentul in care nu mai suportam durerile:))) si am ajuns in aceeasi situatie, sa plang, sa tip de durere)))la un moment dat au venit asistentele de m-au incurajat si mi-au spus sa nu mai plang ca dauneaza bebelului si sa incerc sa suport ceea ce era destul de greu.

Dupa multe ore, 15 ore si lungi asteptari in care copilul nu putea sa iasa eu avand un bazin destul de stramt, avertizand-uma inca de la inceput domnul doctor ca nu am sa pot sa nasc normal fiind si copilul maricel s-a hotarat sa mi se faca cezariana.

Eu am fost impotriva inca de la inceput pentru ca mama a nascut 5 copii natural am zis ca si eu pot, si imi doream acel moment in care iti vezi copilul imediat dar Dumnezeu a vrut invers. A sosit momentul in care mi s-a facut cezariana, momentul in care toata lumea astepta pe hol sa li se dea vestea cea mare ca am nascut.

Precizez ca domnul doctor cu care am nascut era de garda in noaptea aceea in care eu trebuia sa nasc, dar eu m-am tratat cu alt medic, pe care nu l-am chemat la nastere, si care pe tot parcursul sarcinii mi-a spus ca o sa am un baietel dar nu a fost asa.

Am o FETITA sanatoasa, voinica, frumoasa si desteapta. Nu pot sa spun bucuria celor ce stateau in spatele usii si asteptau afara dar si surprinderea ca am o fetita:)))) Toata lumea este fericita. Eu am fost dusa la terapie intensiva si tin minte prin somn asa ca a venit cineva si mi-a spus la ureche ca am o fetita mare de 3kg 800, 52cm si foarte lunga:))) nu pot sa spun ce am simtit, e unic, numai o mama stie si simte acel sentiment.

A doua zi dupa ce mi-am mai revenit a venit momentul sa-mi cunosc fluturasul meu caruia i-am dat viata, a intrat asistenta pe usa cu un carut cu 2 bibici, un bebe era al colegei de camera tot fetita iar cealalt era a mea, formidabil a fost, nu am sa uit toata viata intanirea cu iubirica mea, care avea niste ochisori asa micuti si albastri parca si niste degetele micute si ea atat de plapanda.

Acum suntem fetite mari luna care vine pe 18 facem 3 anisori frumosi si plini de fericire, si in care ne umple viata de fericire, se numeste Alessia Georgiana.

(Carmen, Calarasi)

Nota redactiei: Ne rezervam dreptul de a actiona in instanta orice persoana si/sau entitate care incalca in orice mod prevederile de mai jos.
Nu suntem de acord cu preluarea, copierea, reproducerea, publicarea, transmiterea, vanzarea, distributia partiala, integrala sau modificata a continutului acestui site sau a oricarei parti a acestuia efectuate in alte scopuri decat cel personal, cu urmatoarele exceptii:
- este permisa reproducerea (pe site-uri noncomerciale, forumuri, articole din presa, stiri sau alte materiale de presa etc.) unor fragmente din articolele publicate in limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informatiilor preluate cu link, sub urmatoarea forma: (Sursa: AmNascutAcolo.ro - www.amnascutacolo.ro)


Daca va place acest articol urmariti-ne si pe FACEBOOK!
povesteste cum ai nascut cadou 700x200 edi integral margini