De ce copilul meu nu vorbeste inca?

Este intrebarea pe care multi parinti si-o adreseaza daca cel mic ajunge in jurul varstei de 1 an si jumatate-2 ani fara sa spuna prea multe cuvinte. In majoritatea cazurilor copilul intelege tot, poate comunica dar nu prin cuvinte.

Din cartile de specialitate despre cresterea copilului cum este cea de Emil Capraru parintii afla ca la varsta de 9 luni majoritatea copiilor incep sa spuna primele silabe si intre 9 si 11 luni primele cuvinte formate din doua silabe: mama, tata, apa, papa.

Copilul de 1 an in general cunoaste aproximativ 5-6 cuvinte bisilabice. Este foarte ocupat cu deprinderea mersului si explorarea spatiului, de aceea in aceasta perioada limbajul se dezvolta intr-un ritm mai lent.

La 1 an si jumatate majoritatea copiilor au deja un bagaj de 10-20 cuvinte iar la 2 ani copilul este capabil sa formeze propozitii simple iar bagajul de cuvinte ajunge pana la 200.

Copilul de 2 ani si jumatate poate vorbi perfect, numarul mediu de cuvinte cunoscute ajungand la circa 500. Incepe sa articuleze corect si uneori vorbeste singur, de placere. Majoritatea copiilor de aceasta varsta vorbesc sasait sau peltic.

La varsta de 3 ani copilul poate invata poezii si le poate reproduce fara probleme, cu intonatie. Ii place sa povesteasca situatii din viata lui sau intamplari imaginare. Cunoaste si foloseste sensul pluralului, pune intrebari si poate numara cel putin pana la 10.

Informatiile de mai sus sunt valabile pentru cei mai multi dintre copii, exista insa si cazuri care nu se potrivesc etapelor medii de dezvoltare.

Uneori parintii au motive de ingrijorare, insa de cele mai multe ori cand copilul nu vorbeste devreme nu este nici o problema. Este in avantajul copilului ca parintii sa consulte un specialist incepand cu varsta de 3 ani daca pana atunci copilul nu poate forma propozitii si nu cunoaste prea multe cuvinte.

Iata si parerea psihologului: nu exista o varsta fixa la care copilul trebuie sa inceapa sa vorbeasca, insa aceasta abilitate nu trebuie sa intarzie foarte mult.

Pentru ca un copil sa vorbeasca la timp, specialistii in psihopedagogie sfatuiesc parintii sa vorbeasca necontenit cu copiii lor, sa nu ii ignore niciodata, chiar daca au impresia ca nu sunt capabili sa inteleaga. Sa le explice din prima zi de viata ce fac, cum fac, unde merg, ce le pregatesc de mancare. Cu alte cuvinte sa ii implice ca parte activa in conversatiile din casa si sa nu ii respinga spunandu-le: „Ne deranjezi, joaca-te si lasa-ne putin sa discutam”.

Copiii care vorbesc la timp sau chiar mai devreme decat arata statisticile sunt mai atenti la parintii lor, au o mimica interesata de ceea ce se intampla in jur si vor sa se faca intelesi. Parintii lor ii lasa sa asculte si le explica mereu lucruri.

Se poate stimula abilitatea copilului de a vorbi prin joc, manuind si vorbind despre diferite jucarii frumoase, interesante. La inceput mama poate intreba pentru el starnindu-i curiozitatea: ” Ai vrea sa vedem ce face acest buton? Ai vrea sa intoarcem masinuta si sa-i numaram rotile?”

Nu exista o regula, dar s-a constatat ca in general fetele vorbesc mai devreme decat baietii. Si de asemenea ca primii nascuti vorbesc mai repede decat fratii lor care apar dupa ei in familie.

Copiii care vorbesc putin mai tarziu decat ceilalti sunt mai afectuosi. Nu se exprima prin cuvinte si atunci o fac prin gesturi, prin pupicuri, imbratisari, mai ales fata de parinti si fata de alti copii.

Psihologul francez Francoise Dolto ne recomanda insa evitarea unui comportament exagerat de dragastos fata de copil dupa varsta de 2 ani, mai ales daca acesta nu se exprima inca prin cuvinte. Atunci cand parintii si bunicii isi poarta copilul cat pot de des in brate dupa ce acesta poate merge singur, il pupa la fiecare gest si il giugiulesc tot timpul, copilul va avea un comportament similar fata de alti copii, va vorbi mai greu si isi va capata mai lent independenta. In plus s-a constatat un paradox: exagerarea comportamentului afectiv („sufocarea” permanenta cu gesturi de iubire de tipul „mamita” din Dl Goe) fata de copil il determina pe acesta sa aiba mai frecvent gesturi agresive in jurul varstei de 3 ani in timpul jocului si sa fie mai indiferent fata de parinti. A nu se confunda cu iubirea neconditionata pe care orice parinte ar trebui sa o aiba fata de copilul sau si nici cu linistirea, consolarea si caldura oferite copilului intr-un mod firesc, absolut necesare pentru buna sa dezvoltare. Orice fel de manifestare agresiva fizica sau verbala fata de copil trebuie exclusa. Pana la varsta de 3 ani psihologii ne recomanda sa nu certam copilul ci doar sa ii explicam de cate ori este nevoie atunci cand greseste.

Parintii sunt sfatuiti sa le arate dragostea lor copiilor dragalasindu-i intr-un mod echilibrat si adaptat varstei ( de exemplu nu tratam copilul de 3-4 ani ca pe un bebelus), dar mai ales facandu-i partasi la viata de familie prin limbaj si activitate comuna, prin intelegere si implicare.

Chiar daca nu exista o varsta anume de la care copilul trebuie sa inceapa sa vorbeasca, sunt cateva semne care indica o eventuala problema: are peste 12 luni dar nu poate comunica prin gesturi (nu arata cu degetul de exemplu), are peste 24 luni si nu vorbeste/comunica din propria initiativa limitandu-se la imitarea sunetelor si a cuvintelor.

Data publicarii: Duminică 13 Aprilie, 2014

Categorie: Copii

Articole Similare